Saha sahpic! M-am intors din Africa seara trecuta si am ajuns acasa abia in aceasta dimineata. O calatorie fascinanta de mai bine de 6000 de kilometri in numai o saptamana… sunt inca foarte obosit asa ca ma rezum la a va arata doar cateva fotografii “brute”.

Dupa Sahara… multa apa in Venetia.

By Silvian

I

Străin de mine însumi când mă cunoşteam am fost

La fel ca iataganul ce pe turc în stânga-l poartă

La fel ca noi ce luăm visele cu două mâini de toartă

Şi le turnăm oriunde, ştiindu-le mai dinainte pe de rost.

II
i-auzi minciuna pacoste a mântuirii

dragoste a izbăvirii

coastele mele mă impung necontenit

spre locul lor de-adunătură

spre dejucatul lor iadeş turtit

şi ca o coastă-mi este cerul cuvertură

cu care mă strange-n pielea şerpii

şi m-adună ca pe ape

cum se-adapă lapţii-n gură

-minţi minţi minţi îmi strigă calciul

iarăşi minţi o cruce gripată îmi spuse

şi două sape care

se-ngropau una pe alta

sub maldăre de tuse

III
Întrebat am fost

Dacă am întrebat

Dacă am fost

Plâns după moarte.

Eu am răspuns,

Normal,

Că foarte.

27.03.2009

Intr-o intreaga viata voi invata sa iubesc alaturi de tine.

Intr-o intreaga viata voi demonstra lumii intregi ce inseamna a iubi

O viata si o singura speranta mai am

in viata aceasta plina de nerealizari……..

Oare „Viata” inseamna iubire?…….

Iubirea imi da puterea sa mai pot ierta…….

As mai dorii o clipa, doar, sa mai pot visa

As dorii o clipa in care sa-mi stergi lacrima si una in care sa pot spera

Speranta mea acum nu mai reprezinta decat zambetul tau….

Vreau sa cred k visul meu curand se va implini si intr-o zi imi vei urma calea

O speranta ce niciodata nu va murii este ca tu imi vei zambii

As vrea decat sa pot visa din nou la ceea ce doresc

As vrea sa te opresti din drumul tau si sa-mi stergi lacrima,

In viata aceasta nu voi uita niciodata cat de mult pot iubi

Aceasta este speranta mea:Sa mai pot iubi!

                                           Sa mai pot visa………

                                                                            25.06.2007

Cand raul apare din nou , cand norii anunta furtuna , tu ai aparut in viata mea si faci lumina .

Pe cararile iubirii am ratacit … un singur cuvant … dezamagire …

Pe cararile iubirii ratacesc din nou … un singur cuvant … speranta …

Pe una din carari se regaseste dorul meu ce alearga catre tine …. el creste cu fiecare petala a trandafirului sufletului tau , pe care eu il ud cu speranta , pentru a creste impreuna ….

Cand norii vor inflori , iar din pamant va ninge doar atunci iubirea va murii …

Cand dintr-un nor vor curge flacari de dor , atunci tot Universul se va revarsa in apa Soarelui si doar atunci iubirea va murii …

Cand in privirile noastre se va citi ca nu mai dorim sa simtim iubirea , doar atunci iubirea va murii ….

Oare ne dorim ca ea sa moara ?

Ce se intampla cu acest sentiment ?

L-am uitat undeva in coltul Universului ?

De ce refuzam sa mai iubim ?

Nu pot raspunde la aceste intrebari …. poate ajutam cu totii Lumea sa fim  mai buni si sa ne iubim din nou !!!

By Silvian

Da, bun găsit.

Acum vă înşir nume pentru privit

când se mănâncă ştir

în zile de vară.

Cum făcurăm noi.

Alexandra,Cornel, „Iatagan” şi Matei,

Varia, Horia şi.. „Cântaru“.

Toţi ăştia trei

toţi Doamne, vorba aia.

Din urmă vii

majoritatea celor dinainte duşi

îngropaţi odată cu creştinismul

laolaltă cu vreo două jucării

de pe vremea când.

Ca un elogiu

mai mult păgân decât nostalgic.

Am luat un pahar cu vin

l-am mirosit ca pe cartofii prăjiţi

l-am clătit şi uitat pe fundul paharului

coloristică pulpă din must

făcut în casa blegul

că mai avansat decât

o bere n-a fost

dat pe gât dintr-una

spre stupoarea ăstora-nşiraţi

mai înainte de-a vorbi de vin.

Chiar mai ‘nainte de/a vorbi de ei

vieţile mele foste

eu mi-am rămas cu una

da, săru’mâna.

27.03.2009

By Silvian

Şi mi-e dor de bronzul căpătat pe piatra udă,

De mirosul de soare ud,

De înot de viaţă crudă

Si de şoaşă mestecândă

Degete de om de lut…

26.03.2009

By Silvian

Nu ştiu de ce am avut impresia

Că e aici.

Că timpul e

Aici şi decăzut din drepturi.

În formă de păianjen

Palpabil tartinabil şi pal.

Pe palier mi s-a părut

Că mă aştepta timpul

Fix şi vax şi fax şi mut

Privindu-şi limba cu care

Nu vorbea secundară

Crescută la încheietură

Cu care săruta franţuzesc

Pe rand orizontul.

Eu eram neatins

De timp însă

Lucram la gratii

Sa scap dracului de-acolo.

Cu câţiva ani în urmă

A fost deţinut aici zici ?

27.03.2009

By Silvian

desfac drumurile ca pe o sticla de sampanie rosie.
am mers in maini
si voi m-ati gasit
alergand cu mainile pe vena de la grumaz.
gaz gaz gaz gaz – haz de necaz

revin. trebuie sa va arat sufletul meu.
il am in buzunar.
l-ati vazut? nu?
atunci, imi pare rau

iar sunt. nu scapati voi de mine asa usor.
unii scriu pe foi.
altii pe ceata.
pe nori, pe viata.
pe zapada sau gheata.
eu
scriu pe voi

29.05.2009

Creionand cu pensula pe hartia sufletului mi-am dat seama ca mana ma duce cu gandul la o dorinta demult uitata ….

Viata este mult prea scurta pentru a ne pune prea multe intrebari .

Sa traim ceea ce simtim si sa dorim ceea ce simtitm !

Sa incercam sa nu ne mai uitam in trecut , sa ne facem prezentul cat mai frumos iar viitorul sa fie presarat cu dorintele din prezent .

Probabil ca de foarte multe ori ne-am intrebat : “ De ce eu ? ‘’ raspunsul este simpul … pentru ca asa iti este scris .

Credem oare in destin ? Credem oare in soarta ?

Oare destinul si soarta sunt aceleasi ? Sau destinul ni-l facem noi si soarta ne este scrisa ?

Daca ni se intampla ceva rau dam vina pe soarta ,daca ceea ce ni se intampla este ce am vrut noi sa fie , spunem ca este destinul …

Dar oare ceea ce se intampla nu este exact ceea ce trebuie ?

Oare suntem prea rai cu viata aceasta prea dura ?

Prea multe intrebari si prea putine raspunsuri …..

Cine ne va raspunde la aceste  intrebari ?

Fiecare dintre noi ? Marea ? Oceanul ? Muntele ? Soarele ? Luna ? Stelele ?

Ce ne dorim cu adevarat de la viata ? Sa fim niste persoane mature ? Sa fim niste copii ? Sa fim doar cei care suntem acum ? Ne multumim cu ceea ce avem sau ne dorim mai mult ?

Oare soarele , ploaia , zapada ne pot raspunde la intrebari ? sau nu ?

Unde gasim raspunsul la toate intrebarile noastre ?

Haideti sa ne uitam in sufletul nostru si sa vedem raspunsurile acolo ….

Ne dorim sa traim precum niste copii – Sa fim copii din nou atunci ! –

Ne dorim sa fim maturi    – Sa fim oameni maturi si sa ne acceptam esecurile si realizarile !—

Haideti sa traim asa cum ne dorim cu adevarat , fara a fii falsi in afirmatii si fara a ne lupta cu dorintele noastre !

Sa facem tot ceea ce ne face fericiti si puternici !

Sa fim ambitiosi si sa nu uitam niciodata ceea ce am fost si nici ceea ce vrem cu adevarat !

By Veve,

Pisicile sunt animale de casa foarte iubite . Pisicile sunt animale care stiu sa se strecoare foarte incet in casa si in viata oamenilor. De-a lungul timpului s-au scris foarte multe despre pisici.

In evul mediu se spunea ca pisicile sunt fapturi ale diavolului si ale vrajitoarelor si tot ce se intampla rar, la vremea aceeea, ele erau de vina….

In Egiptul anitic pisica era inaltata la rangul de zeita, vanau soarecii din hambarele egiptene. Daca cineva lovea o pisica platea cu viata.

Au fost venerate si in China. In ochii pisicilor chinezii citeau ora exacta.

Acum am sa va spun povestea a doua pisici: una din ele este Luna si cealalta nu are un nume, dar stapanii ii spun Pis Pis…

Povestea Lunei suna cam asa : era cea mai mica dintre surorile ei, are decat doua luni de viata, este nascuta pe data de 05.05.2009, este plina de energie si nu-si doreste nimic altceva decat sa manance si sa se joace… are ideea de a pleca din Romania intr-o excursie, pentru a cunoaste si celelalte pisici din imprejurimi, de accea si-a facut azi, 10.07.2009, pasaport… dorinta ei de a pleca in excursie este atat de mare incat nu mai mananca lapte – considera ca a crescut, iubeste soarele, uraste dintii, isi zbarleste parul si coada cand stapanul ei zambeste la ea, si este prima LOLcat din Romania, cum ii place stapanului sa-i spuna.

O sa vedem ce va face Luna in excursia ei si cu ce impresii va veni, si ni le va impartasi si noua.

Pis Pis este cea de-a doua pisica din povestea mea… va pot spune despre ea ca in momentul in care ai vazut-o pe canapea si te-ai dus pana in cealalta camera Pis Pis nu mai este… oare unde o fi?  O cauti sub mobila, o cauti prin casa, si nu o gasesti… te uiti pe geam si o vezi stand tolanita si torcand pe capota masinii, sub umbra copacului, cu limba scoasa de caldura.  Este atat de fericita ca poate si ea sa doarma linistita.

Pisicile sunt fiinte foarte dragute si incearca sa-si gaseasca locul in lumea noastra.

Oare vor reusi? Oare o pisica poate compensa dorul de o anumita persoana pe care noi am avut-o si acum nu mai este printre noi?

Sa incercam sa fim mai buni cu pisicile si sa nu le mai alungam din viata noastra, asa cum faceau stramosii nostrii. Sa incercam sa le iubim precum egiptenii si chinezii.

Intr-o lume in care vom fii mai buni, vom avea mai multe succese pe toate planurile!

Sa iubim animalele!